sâmbătă, 12 noiembrie 2011

Pentru tine..

Sarmanul de tine te-ai descompus  in molecule...Te-ai frant in mii de bucati si te-ai raspandit peste tot..sau te-ai deposedat de cele o mie de suflete demonice si le-ai alungat in cele patru colturi ale lumii sa ma urmareasca...sau altfel nu stiu cum sa-mi explic ca te vad in tot ce ma inconjoara..poate esti Brahma reincarnat si posezi tot universul..sau poate esti vreo forma de psihoza si posezi doar mintea mea..am incercat mai demult sa scap de tine cu un pahar de whisky, niste muzica tare, o folie de pastile si un pachet de tigari...i-am cerut lui Dumnezeu, eu care nici nu cred in El, sa ma ajute sa te uit..am fost in casa Lui sa-i cer exorcizarea de iubirea asta bolnava..dar printre rugaciuni nu-mi veneau in minte decat imagini perverse si respiratia ta pe gatul meu care astepta sa fie frant si dominat, asa ca am fugit ingrozita, convingandu-ma inca o data ca sufletul meu pacatos e de mult vandut intunericului si irecuperabil prin vreo rugaciune...am plecat cu pulsul crescut si inima sa-mi iasa din piept...mi-am impus sa nu plang..plansul este pentru cei slabi sau pentru cei cu inima...de fapt nu e asa, plansul te umanizeaza, dar trebuia sa-mi gasesc pretexte..m-am asezat pe-o banca, si iar mi-am aprins o tigara..o tigancusa la vreo 4 ani s-a asezat langa mine, a spus repede rugaciunea, asteptand sa-si primeasca rasplata...in timp ce-i intindeam monezi stralucitoare, mi-am adus aminte ca am mai vazut-o prin autobuz..acelasi autobuz in care te tineam de mana, si faceam osmoza, impinsi unul in altul ca la concertele rock...vai, iarasi tu in mintea mea..imi venea sa o blestem pe tigancusa ca mi-a amintit de tine..dar nu, nu ea mi-a amintit...lupta trebuie dusa cu emisferele mele cerebrale, necrozate si bolnave de iubire si dorinta..am plecat si de acolo..dar nu e chip sa nu te vad...toti iti seamana, fiecare om de care ma loveam in fuga mea frenetica are cate un gest al tau...o sclipire de ochi, un zambet pe buza de sus, o cuta pe obraz.. Fiecare are, dar asa doar cat sa nu ma lase sa te uit, cat sa-mi aminteasca de tine...dar nimeni nu le are asamblate pe toate..soarele de toamna imi aduce aminte de lumina din ochii tai pofticiosi, de pe vremea cand iti desenam "V-uri" cu picioarele si tu ma consumai cu zambete de superioritate si durere..textura paltonului meu imi aminteste de pielea ta..fierbinte si dementa, cerand urme de unghii pe tot spatele...norii imi reinvie imagini de pe peretii camerei cu tavan ciudat unde ti-am cedat de atatea ori poruncilor de burlac infatuat, dar unde cele doua cuvinte spuse de tine m-au inlantuit definitiv de zalele damnatilor in iubire...Eu insami  imi amintesc de tine, caci nu mai e niciun loc pe corpul meu care sa-mi mai ramana in definitiv doar al meu..ai ocupat teritorii unul dupa altul si m-ai facut imperiul tau, guvernandu-ma dupa legi doar de tine stiute, dar pe care nu am puterea sa le contest nicio clipa..m-ai facut kamikaze, instruindu-ma sa mor pentru iubire fara sa ma tem sau fara sa mai pun intrebari...mi-ai furat zambete stalcind cuvinte sau schimband potenta cailor din parcuri...m-ai ranit si am invatat sa te iubesc chiar si atunci..te iubesc si cand ma abandonezi si nu mai astept scuzele normale, ci incep sa-ti caut eu scuze, sau sa-mi spun ca zeii n-au nevoie de iertare, si dupa te iubesc mai mult si ma intorc umila si recunoscatoare ca am mai tras un loz al sansei de a te avea... intrerupatoarele si incarcatoarele de sony imi amintesc de tine, asociez graffiti de pe ziduri cu sprancenele tale si ochii tai cu pietre din pavaje vechi si pline de povesti...ma infioara cladirile vechi cu geamuri sparte, caci poate ma privesti de acolo, ma intreb daca amicii tai ma mai stiu, caci poate li se va face mila si iti vor spune ca m-au vazut...inchid ochii, dar esti si acolo, stai sub pielea pleopei si razi de naivitatea mea de scolarita indragostita.. da, stiu ca tu nu esti asa..tu esti dintr-un alt univers, tu Brahma drag te-ai lasat descult si ai coborat de la masa zeilor sa-mi dai pentru cateva clipe iluzia ca te pot schimba...tu ai in ochi dimineata si in suflet apusul, pe buze nectarul dar in cuvinte durere biciuitoare, tii pe brate negarea, dar gura ta nu poate pronunta "nu", ai in suflet iubire dar prea mult nisip in atriul drept...si descoper ca iubesc durerea si..pe tine.. Ma duc sa caut in compendiu tratamentul psihozei........

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu